LaButoane
Legi
LegiVoturiLegi taciteInițiative
Parlamentari
SenatoriDeputațiSchimbări de afiliereFoști parlamentariParlamentarul tău
PartideAnalize
Despre
DespreDate deschiseContribuie
💡 Feedback⚠ EroareNEAFILIAT POLITIC
LaButoane
Legi
LegiVoturiLegi taciteInițiative
Parlamentari
SenatoriDeputațiSchimbări de afiliereFoști parlamentariParlamentarul tău
Partide
Analize
Despre
DespreDate deschiseContribuie
Căutare
💡 Ai o idee?⚠ Raportează o greșeală
LaButoane · Date din surse publice: senat.ro · cdep.roUltimul vot: acum 23h · Verificat acum 5h·Despre·Date deschise·Confidențialitate·Contribuie·⚠ Raportează o greșeală·💡 Ai o idee?·Neafiliat politic
DespreDate deschiseContribuie

Despre LaButoane

Ce este LaButoane

LaButoane urmărește voturile plenare ale Senatului și Camerei Deputaților din România și le face accesibile publicului larg într-un format clar și comparabil.

Cum sunt colectate datele

Un scraper automat descarcă zilnic datele de vot publice de pe senat.ro și cdep.ro. Datele sunt stocate într-o bază de date proprie și nu sunt modificate față de sursa originală.

Ce înseamnă devierea de la linia de partid

Pentru fiecare vot, calculăm poziția dominantă (cea mai frecventă) a fiecărui partid (pentru / împotrivă / abținere). Un parlamentar este marcat cu ⚠ deviere dacă a votat altfel decât poziția dominantă a colegilor săi de partid în acel vot specific.

Nota: absenții și cei care nu au votat nu intră în calculul devierilor. Contează doar voturile exprimate (pentru, împotrivă sau abținere). Parlamentarii neafiliați și grupul minorităților naționale nu au o linie de partid, așa că nu le calculăm devieri sau coeziune.

Loialitatea și prezența sunt două lucruri diferite, așa că le arătăm separat, cu numitori expliciți. Dacă le pui într-o singură cifră, un absent ajunge să pară un rebel. Loialitatea e raportul dintre voturile aliniate cu partidul și voturile exprimate (de exemplu 397/415 = 96%). Prezența e raportul dintre voturile la care e prezent (cele exprimate plus „prezent, fără vot") și toate voturile de plen ținute în camera sa (de exemplu 415/958 = 43%). Un parlamentar poate fi 96% loial și, în același timp, prezent la doar 43% din voturi.

Coeziunea unui partid se calculează doar pe voturile disputate, adică cele în care tabăra minoritară (pentru față de împotrivă plus abțineri) a strâns cel puțin 20% din voturile exprimate. Cele mai multe voturi din plen sunt procedurale sau aproape unanime; dacă le-am include, toate partidele ar ajunge la peste 90% și cifra n-ar mai spune nimic. Pe voturile disputate se vede diferența reală dintre partide.

Cum calculăm prezența și absența

Prezența unui parlamentar = voturile la care apare în listele oficiale, împărțite la toate voturile ținute în camera sa de la validarea mandatului. Absența este restul (100% minus prezența). Cine e consemnat prezent dar nu apasă butonul („prezent, fără vot") contează ca prezent; îl afișăm separat pe fișă, nu ca absență. Absența medie a unui partid este media absențelor membrilor săi activi.

Parlamentarii care fac sau au făcut parte din Guvern în această legislatură (premier, vicepremieri, miniștri) nu votează în plen cât sunt în funcție. Îi marcăm cu o etichetă distinctă, nu apar în topul absențelor și nu intră în media de absență a partidului, pentru că absența lor e structurală, nu o alegere. Eticheta rămâne și după plecarea din Guvern: absențele adunate în mandatul de ministru nu devin retroactiv „chiul".

Sursele oficiale nu spun de ce lipsește cineva: o delegație parlamentară în străinătate sau un concediu medical arată în date la fel ca o absență nemotivată. Afișăm cifrele brute, iar interpretarea rămâne a cititorului. Când avem o justificare documentată (concediu medical, delegație oficială), o adăugăm ca notă de context pe fișa parlamentarului, iar în topul absențelor numele apare marcat cu „ⓘ". Orice parlamentar sau cetățean poate contesta o cifră prin butonul de pe fiecare fișă; verificăm și, dacă e cazul, adăugăm nota.

Drumul unei legi și adoptarea tacită

O lege trece prin ambele camere: prima cameră sesizată, apoi camera decizională, apoi merge la Președinte pentru promulgare (care o poate retrimite Parlamentului sau sesiza Curtea Constituțională). Constituția (art. 75) dă primei camere 45 de zile să se pronunțe (60 pentru coduri și legi complexe). Dacă termenul expiră fără vot, proiectul e considerat adoptat fără ca cineva să fi votat („adoptare tacită") și merge mai departe. Pagina „Termene tacite" arată proiectele cu termenul în curs, cu datele oficiale publicate de Camera Deputaților.

De aceea unele legi promulgate apar la noi fără votul uneia dintre camere: au fost adoptate tacit (nu există un vot de consemnat) sau votul a avut loc înainte de 20 decembrie 2024, începutul actualei legislaturi, data de la care baza noastră de date acoperă voturile plenului. Le marcăm cu „Adoptată*".

Inițiative și timpul fără vot în plen

Pagina „Inițiative" urmărește toate inițiativele legislative înregistrate la Parlament, din două registre oficiale: registrul PL-x al Camerei Deputaților (cdep.ro) și registrul L al Senatului (senat.ro), legate între ele prin referința încrucișată din fișa cdep. Pentru fiecare inițiativă afișăm două contoare diferite: „zile de la depunere" curge de la înregistrarea inițiativei în Parlament, iar „zile fără raport" de când proiectul se află la comisia sesizată în fond, în așteptarea raportului. Sunt termene separate, care curg diferit — un proiect poate fi depus de mult, dar trimis recent la comisie.

Filtrul „fără vot în plen" arată inițiativele aflate în lucru la prima cameră sesizată, înainte de orice vot în plen. Nu include proiectele adoptate tacit — acelea au trecut de prima cameră fără vot și au mers mai departe — și nici proiectele deja votate, în orice sens. Durata petrecută în comisie depinde și de avize, de termenele stabilite și de sesiunile parlamentare, așa că nu spune prin ea însăși de ce un proiect așteaptă.

Proiectele marcate „ordonanță în vigoare" sunt un caz aparte: ele aprobă sau resping o ordonanță a Guvernului (OUG/OG), iar ordonanța produce efecte de la publicarea în Monitorul Oficial, nu de la votul Parlamentului. O astfel de inițiativă care așteaptă nu ține regulile pe loc — ele se aplică deja; așteptarea amână doar confirmarea sau infirmarea lor de către legiuitor.

Rezumatele „Pe scurt"

Pentru multe legi afișăm un rezumat în limbaj simplu, generat automat (AI) din expunerea de motive oficială — documentul în care inițiatorii explică ce vrea legea. Important: expunerea de motive e argumentația inițiatorilor, nu o analiză neutră — rezumatul îi preia inevitabil perspectiva. Citiți-l ca „ce spun inițiatorii că face legea"; linkul către PDF-ul oficial e mereu alături. Tot automat atribuim și categoria legii (Sănătate, Justiție, Economie…).

Cum alegem ce evidențiem

Nu putem citi manual fiecare proiect, așa că intern folosim un scor automat (AI) care estimează cât de mult ar interesa o lege un cetățean obișnuit. Ne ajută doar să decidem ce merită scos în față în newsletter și pe Instagram.

Acest scor nu apare pe site, nu ordonează datele publice și nu influențează în niciun fel cifrele de vot, prezența sau clasamentele afișate. Datele publice rămân neutre și neordonate editorial — scorul e strict un ajutor de redacție pentru ce anume comunicăm mai departe.

Limitări ale datelor

  • Acoperă voturile nominale din plenul Senatului și Camerei Deputaților.
  • Nu include comisii parlamentare sau voturi prin vot electronic secret.
  • Datele sunt actualizate zilnic — poate exista un decalaj de până la 24 de ore față de votul live.
  • Calitatea datelor depinde de sursa oficială (senat.ro / cdep.ro).

În presă

Analize și articole care folosesc sau citează datele LaButoane:

  • Edupedu.ro · 22 august 2026
    ANALIZĂ Aproape jumătate dintre inițiativele pe educație și salarizarea profesorilor depuse într-un an la Camera Deputaților nu au ajuns la niciun vot în plen

Contact

Pentru întrebări sau sesizări: siminiucdenis@gmail.com

LaButoane nu este afiliat niciunui partid politic, organizație sau publicație.

Surse de date

senat.rocdep.ro